Fata nu mai e perfecta, ba din contra. Carcasa nu era asa cum credea el ca e. Cine pe cine a pacalit? Lucrurile astea nu se vor schimba in veci. Vom trai intr-o acceptare perpetua a falsului, a siretlicurilor ieftine, a pacalitului si a pacalitorului. Dar, nu se poate nici cu ea, nici fara ea. Tare de tot.

Plecam de la ideea ca barbatii nu pot nici cu ele, dar nici fara ele, existand un fel de echilibru care s-a mentinut cat de cat acceptabil inca din cele mai vechi timpuri.

Femeia a fost mereu sireata. Scurt pe doi. Tare de tot asta. Si-a aplicat cu multa pricepere substante pe chip, multe dintre ele chiar toxice. Si-a facut buzele de un rosu aprins, facandu-le sa para mai mari si mai apetisante. A pus podoabe pe maini, pe gat, prin urechi, unele stralucitoare si construite din pretiosul aur. Se parfuma din cap pana-n picioare, utilizand esente felurite, menite sa suceasca mintile barbatilor.

Vremurile au trecut, fetele s-au albit cu fond de ten, corsetul strangea talia si ridica sanii, pantofii cu toc intareau fesele, bombau fundul. Parfumurile s-au diversificat. Boier sa fi fost si ti-era mai mare dragul sa-ti scoti iubita in piata orasului, in vazul nobilimii, cu crinolina care matura pavajul de-i facea de maturatori sa se bucure in voie de un somn in iarba...De cand e lumea, femeia a alergat, uneori si la propriu, mai mult decat barbatul dupa frumusete. Daca primele artificii erau cat de cat digerabile, cele moderne se confunda cu falsul.

In prezent, ti-e dat, mascul fiind, sa vezi forme peste forme si apartinatoarele respectivelor forme. De cand s-a inventat chirurgia, de la scosul unui apendic vermiform si pana la implantul mamar n-a fost decat o clipita. Ideea a nascut posibilitati, banul a atras certitudini. Solutii exista pentru toate buzunarele. Cu silicon sau ser fiziologic, cu buretei, cu toxina botulinica, cu creme, cu piese vestimentare ajutatoare. Lumea n-a fost nicicand mai falsa. Iar din asta nu deprindem decat ca, indiferent ce zic unii sau altii, traim numai in fals. Nu e vorba de misoginism aici. Nu exista misoginul absolut si nu se va inventa in veci.

Asa e omul. Imaginea ii influenteaza stima de sine. Hainele il fac sa se simta altfel. Sa felicitam, rand pe rand, croitorii. Iesit in multime, masculul, prin jocuri dificile in jungle moderne, o vede pe ea. Ambalajul e superb. Exista conexiune. Universul intreg comploteaza, asa cum se intampla de obicei, intru combinarea celor doi. Ea are o fata impecabila, sanii mari asezati simetric si aproape de gat, o talie de viespe si un fund mai rotund decat globul unei vrajitoare. Asa e mereu cand iese in oras. Dupa cateva etape obligatorii, lui ii este dat sa o vada goala. Demachiata. Cat timp exista iubirea, defectele nu se vad. E mereu valabil. Cand incep sa apara defectele, inseamna ca a disparut iubirea. E valabila si reciproca. Sanii sunt umbrele a ceea ce au fost candva, gratie bureteilor, push-up-ului. Fundul e aproape inexistent dupa ce dispare acest accesoriu minunat:

Citeste si:
5 produse esențiale pentru un machiaj reușit
5 produse esențiale pentru un...

Fata nu mai e perfecta, ba din contra. Carcasa nu era asa cum credea el ca e. Cine pe cine a pacalit? Lucrurile astea nu se vor schimba in veci. Vom trai intr-o acceptare perpetua a falsului, a siretlicurilor ieftine, a pacalitului si a pacalitorului. Dar, nu se poate nici cu ea, nici fara ea. Tare de tot.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.