Mintea umana este un lucru uimitor. Cunoasterea, procesele gandirii, analiza, cantitatea de informatii stocata si viteza cu care acestea sunt percepute si asimilate sunt doar cateva din procesele care exemplifica modul fascinant in care lucreaza mintea noastra. Ca sa intelegeti, atata timp cat ochii sunt deschisi, creierul nostru este bombardat constant cu stimuli. Cu toate acestea, procesele de gandire nu sunt intotdeauna corecte. Ni se intampla sa gresim chiar si atunci cand suntem convinsi ca avem dreptate. I se poate intampla oricui, indiferent de varsta, sex, experienta sau inteligenta. Iata care sunt cele mai comune erori in gandirea umana

10. Eroarea jucatorului de noroc

Eroarea jucatorului de noroc se refera la tendinta unei persoane de a crede ca probabilitatile viitoare sunt influentate de evenimente din trecut. Realitatea este cu totul alta, bineinteles. De exemplu, probabilitatea sa nimeresti „cap” cand dai cu banul este de 50%, indiferent daca in ultimele 10 dati cand ai incercat ai nimerit doar „pajura”.

O astfel de gandire este specifica, mai ales, jucatorilor de norc. Sa ne imaginam ca joc la ruleta, iar in ultimele patru incercari, zarurile au nimerit pe culoarea neagra de fiecare data. Ar trebui ca la urmatoarea incercare sa nimeresc rosu, corect? Gresit! Probabilitatea sa nimeresc culoarea rosie de aceasta data este, in continuare, de 47,37% (18 numere rosii impartite la 38 de numere totale). Ar putea sa ti se para foarte logic totul, insa aceasta eroare in gandire a adus nenoroc multor jucatori.

Sursa foto: Caravaggio via Wikipedia.org

9. Reactivitatea

Reactivitatea este tendinta oamenilor de a se comporta diferit atunci cand stiu ca sunt urmariti. In 1920, Hawthorne Works a organizat un studiu pentru a vedea daca si cum influenteaza luminozitatea spatiului de lucru activitatea muncitorilor. Ceea ce au descoperit a fost cu adevarat uimitor: schimband luminozitatea, productivitatea crestea. Atunci cand studiul s-a incheiat, insa, productivitatea muncitorilor a revenit la cote normale.

Concluziile studiului au aratat ca intre luminozitatea spatiului si productivitate nu exista, in realitate, nicio legatura. Stiind ca sunt observati, muncitorii au devenit brusc mai harnici. Ni se intampla si noua asta. Atunci cand stim ca suntem priviti, ne purtam in asa fel incat sa facem o impresie buna.

Reactivitatea este o reala problema in studii deoarece subiectii, stiindu-se sub lupa, se poarta diferit.

Citeste si:
Eliberează-ți mintea de tot ce doare: modalități ușoare de a alunga...
Eliberează-ți mintea de tot...

Sursa foto: camera supraveghere sursa: Shutterstock

8. Pareidolia

Vi s-a intamplat, cu siguranta, sa priviti un nor si sa vi se para ca ia forma unui obiect, a unui animal sau a unei persoane. Acest fenomen poarta numele de pareidolie si se refera la tendinta de a acorda unei imagini oarecare o semnificatie. Bineinteles ca semnificatia nu este reala, ci este atribuita de privitor.

Pareidolia este folosita uneori in studii pentru a descoperii gandurile ascunse ale subiectilor observati.

Sursa foto: Wikipedia.org

7. Auto-implinirea destinului

Ca sa intelegeti mai bine la ce se refera auto-implinirea destinului, va voi da urmatorul exemplu. Sa ne imaginam ca va afati intr-o relatie si ca, din diferite motive creeti ca se relatia se va termina prost. Inconstient, veti incepe sa va porti diferit, distantandu-va de partener. Comportandu-va astfel, predictia ca relatia se va incheia prost, se va adeveri.

Citeste si:
Mai mult de jumatate dintre medicamentele noi anticancerigene nu...
Mai mult de jumatate dintre...

Aceasta este auto-implinirea destinului, si anume angajarea indivizilor in diferite comportamente pentru a obtine rezultate care sa confirme anumite predictii. Implantand o idee in minte, ajungi sa o transformi in realitate pentru ca esti convins de acest lucru/de predictia pe care ai facut-o.

Auto-implinirea destinului este un mecanism foarte puternic si este folosit adesea de catre oamenii de stiinta.

Sursa foto: Wikipedia.org

6. Efectul coroana

Efectul coroana este tendinta de a transfera aspectele negative sau pozitive in alte arii ale personalitatii unui individ. Spre exemplu, daca un angajat a intarziat la munca in ultimele trei zile, seful sau va trage concluzia ca este lenes. Este posibil ca angajutul sa aiba motive intemeiate care sa ii justifice intarzierea – poate ca i s-a stricat masina, poate nu a gasit o dadaca sau poate ca vremea a fost rea. Insa, din cauza unui aspect negativ care ar putea sa fie in afara posibilitatii angajatului de a-l controla, seful va crede ca acesta este lenes.

Citeste si:
Femeia de pe Marte: explicatia imaginii bizare surprinse de NASA
FOTO  Femeia de pe Marte:...

Sursa: bec cu halo, sursa foto Shutterstock

5. Mentalitatea de turma

Mentalitatea de turma reprezinta tendinta de a adopta opiniile si comportamentul majoritatii pentru a te simti in siguranta si pentru a evita un conflict in grupul social sau cultural. Mentalitatea de turma este explicatia pentru care anumite comportamente, tendinte, mai bune sau mai putin bune, au prins. Este suficient ca un grup restrans sa creada ca anumite haine, masini, pasiuni sau un anumit comportament este „cool” pentru ca restul sa le adopte.

Sursa foto: manechine fara cap sursa Shutterstock

4. Rezistenta activa

Rezistenta activa poate fi explicata prin nevoia de a face opusul a ceea ce ti se cere sa faci din dorinta de a te impotrivi unei idei pe care o percepi ca o ingradire a liberului arbitru. Este foarte comuna in randul adolescentilor, dar nu numai. Ceea ce este bizar este ca, de cele mai multe ori individul nu isi doreste sa actioneze in vreun fel anume, dar faptul ca ii este interzis il face sa isi doreasca acest lucru.

Citeste si:
Achiziționarea unei mașini: pași de urmat și greșeli de evitat
Achiziționarea unei mașini:...

Sursa foto: Creion rosu evidentiandu-se sursa Shutterstock

3. Bonificatiile hiperbolice

Oamenii au tendinta de a prefera rasplata mai mica, dar imediata in detrimentul uneia consistente dar pentru care este nevoit sa astepte o perioada mai lunga de timp. Cu alte cuvinte, cei mai multi oameni vor prefera sa primesca 100 de lei astazi in loc de 1000 lei peste un an.

Sursa foto: Wikipedia.org

2. Prelungirea compromisului

Prelungirea compromisului este tendinta oamenilor de a continua un efort care in trecut s-a dovedit ineficient. Este normal ca unele decizii pe care le luam sa nu fie corecte. Lucrul logic pe care ar trebui sa il facem atunci cand o masura se dovedeste a fi eronata este sa incercam alta varianta. Cu toate acestea, anumite persoane continua sa investeasca mai mult in decizia respectiva, sperand sa nu se duca de rapa. Daca de exemplu ai investit jumatate din economii intr-o afacere si, sase luni mai tarziu este clar ca afacerea este un esec, lucrul normal de facut este sa renunti la business. Insa, din cauza efortului investit te vei dedica in continuare afacerii, sperand ca lucrurile vor lua o intorsatura avantajoasa.

Sursa foto: close up gest mana sursa Shutterstock

10. Efectul Placebo

Efectul Placebo este tratamentul prin puterea gandului. Pacientilor li se dau pastile de zahar sau sunt injectati cu ser fiziologic, spunadu-li-se ca acesta este tratamentul minune pentru afectiunea lor si, ca prin minune, acestia se insanatosesc.

Ce se intampla, insa, atunci cand pacientul afla ca tratamentul pe care il credea vindecator este doar un truc. Un caz pe care medicii il citeaza des este cel al domnului Wright. Domnul Wright suferea de cancer limfatic. In ciuda incercarilor medicilor si a tratamentelor la care a fost supus, tumoare continua sa se extinda. Ca o incercare finala, doctorii i-au spus domnului Wright despre un tratament nou si revolutionar: Krebiozen. Cateva luni mai tarziu, domnul Wright a parasit spitalul vindecat. Nu dupa foarte multa vreme a aflat ca medicamentul era un fals si ca nu continea nici o substanta minune care l-ar fi putut ajuta. S-a stins in cateva zile.

Sursa foto: Wikipedia.org

Foto main: om gandind sursa Shutterstock


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.