Daca ai curiozitatea sa cauti pe Internet informatii despre aspartam, o sa ai surpriza sa descoperi o multime de relatari despre ingrozitoarele efecte secundare ale acestuia.

Daca ai curiozitatea sa cauti pe Internet informatii despre aspartam, fie doar pentru o simpla informare, fie pentru ca te preocupa in mod special aceasta problema, o sa ai surpriza sa descoperi o multime de articole si mai ales relatari personale despre ingrozitoarele si inspaimantatoarele efecte secundare ale aspartamului.

Citind ai impresia ca poti sa intrevezi o particica din conspiratia mondiala pusa la cale de catre marii producatori de alimente, suplimente, aditivi alimentari etc.

Pe langa aceste articole de senzatie, companiile producatoare de aspartam il prezinta drept o modalitate de a trai sanatos si o cale sigura de a evita obezitatea.

Firesc, iti vei pune intrebarea pe cine ar trebui sa crezi...

Sursele de incredere sunt organismele abilitate pentru a controla calitatea alimentelor, relatia dintre consumarea acestora si mentinerea starii de sanatate. Agentii ca Food Standards Agency (Agentia pentru Standarde Alimentare), European Food Standards Authority (Autoritatea Europeana pentru Standarde Alimentare) si Food and Drug Administration (Administratia pentru Alimentatie si Medicamente) au fost create tocmai pentru a urmari aceste probleme si pentru a initia cercetari atunci cand exista suspiciunea ca unele dintre alimente sau compusii din alcatuirea lor ar putea sa aiba efecte secundare nedorite.

Aspartamul este un indulcitor sintetic alcatuit din doi aminoacizi, acidul aspartic si fenilalanina. El este de 200 de ori mai dulce decat sucroza. Se gaseste pe piata sub forme comerciale denumite NutraSweet sau Canderel. In Europa se consuma anual peste 2000 de tone de aspartam.

Desi nu exista date certe care sa certifice legatura dintre consumul aspartamului si aparitia cancerului, depresia, dementa, caderea parului sau tulburari comportamentale, gasim un adevarat folclor in jurul acestor probleme si evident se naste intrebarea daca nu cumva exista un sambure de adevar si poate ca ar fi bine sa evitam aceasta substanta sau alimentele si suplimentele care o contin. Agentiile amintite anterior trateaza cu multa atentie si seriozitate preocuparile opiniei publice, raspunzand intrebarilor ridicate prin efectuarea de studii sau analizand studii efectuate de particulari. Numai in anul 2002 a fost realizata o sinteza a peste 500 de studii care vizau aspartamul.

Concluzia cercetarilor clinice, biochimice si comportamentale a fost ca doza zilnica de 40 mg / kg / zi de aspartam este sigura in orice situatie, cu exceptia persoanelor care prezinta fenilcetonurie (o boala congenitala in care exita o deficienta enzimatica, ceea ce conduce la tulburari neurologice si retard mental).

Dar in ceea ce priveste combaterea obezitatii, poate fi intr-adevar aspartamul solutia, asa cum se lauda companiile producatoare?

Se cunoaste faptul ca in multe tari europene consumul de zahar asigura in jur de 200 kcal din necesarul zilnic, adica aproximativ 10%. Presupunand ca am inlocui acest consum cu aspartam, atunci am putea beneficia de o reducere a cantitatii zilnice de calorii, ceea ce ar putea preveni sau trata obezitatea. Totusi dovezile in acest sens sunt inca neconcludente, cu toate ca la copii s-a constatat ca administrarea regulata de sucuri ce contin zahar se asociaza cu cresterea in greutate, in timp ce consumarea de sucuri de fructe sau sucuri dietetice este invers, asociata cu cresterea in greutate. In privinta obezitatii, cele mai multe studii arata ca principalul factor raspunzator este aportul lipidic exagerat; se prefera un regim alimentar mai bogat in zahar si glucide simple, deoarece s-a constatat ca astfel de regimuri au un procent mai mic de lipide decat alte modele de regim alimentar.

Zaharul este incriminat de asemenea si pentru producerea cariilor dentare. Producatorii de aspartam afirma ca inlocuirea zaharului cu indulcitor sintetic ar putea sa reduca incidenta cariilor, totusi cercetatorii au aratat evitarea consumului de zahar nu are un efect sesizabil in aceasta problema, deoarece principalii factori care ar trebui incriminati sunt deficitul de fluor si consumul de zahar intre mese (nu consumul pur si simplu al zaharului).

In concluzie, aspartamul ar trebui privit realist la adevarata lui valoare. Nu este un produs atat de ingrozitor pe cat s-ar putea crede citind informatiile de pe site-uri obscure, dar nici nu reprezinta rezolvarea unor probleme foarte importante asa cum incearca producatorii sa ne convinga.

Autor: dr. Serban Damian
Sursa: doctor.info.ro


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.