Odata cu erotismul omenesc patrundem in teritoriul specific al dictatului biologic, surclasat prin optiune valorizatoare.

Dualitatea fiziologie-axiologie sau binomul fizic-spiritual este proprie vietii de zi cu zi, constienti sau nu fiind prizonierii propriului timp in care traim. Prin sexualitate, omul este si nu mai este animal. Domneste instinctul, dar el e aureolat de aprecieri. Actul ramane animalic, dar calitatile atribuite ii patroneaza selectia. Interesul de baza e in prima instanta placerea, in ultima instanta, procreerea.

In limbajul curent folosim alternativ dragostea si iubirea, cu sens apreciativ ca si identic, cand trupesc cand spiritual; doar amorul, pe vremuri invocat tot pozitiv, am ajuns sa il conotam ironic-depreciativ. Limbile desemneaza separat ori corelat atasamentele de ordin material si ideal. Linia demarcationala e uneori clara, alteori incetosata. Poti iubi, poti indragi multe lucruri, in cele din urma orice, dupa disponibilitati si dispozitii. Implicatii erotice se mai ascund si in iubiri polare, de la extazul mistic la cheful gastronomic.

SexACTualitate retrospectivaOmul e in genere o fiinta insufletitoare. Cu deosebire in acest plan insa al sexualitatii cred ca isi confirma rolul de veriga interpusa intre corp si spirit, lunecand de la unul la celalalt si impletindu-le. Sufletul inalta corpul si coboara spiritul pe un teritoriu al amestecurilor modei fiecarui timp in care traim. In Franta secolului al XVIII-lea sexualitatea unei femei era invers proportionala cu durata temporala a lipsei de igiena genitala. Altfel spus, era considerata cu atat mai atragatoare si mai "feminina" daca se pastra cat mai putin curata.

Situatia, dincolo de efectele negative privind cresterea numarului de boli cu transmitere sexuala, are radacini in psihologia vietii cotidiene sau in ceea ce astazi numim mai comod: LIFESTYLE. Tinea de Lifestyle-ul si moda timpului acest lucru si oricat de anormal ni s-ar parea astazi, el era normal la si in perioada respectiva.

Desi timpurile si moravurile s-au schimbat, sunt cateva fenomene care raman perene. Si ma refer in principal la unul pe care il consider esential: impactul dintre animalitate si umanitate se bazeaza pe corp, nu pe suflet. Omul nu s-a desprins niciodata si nici nu se va desprinde de corporalitatea lui. Pentru confortul psihic, evitarea disonantelor cognitive si impacarea impulsurilor instinctuale cu cele morale ne autosugestionam, prin sugestionarea de masa, sa credem ca asertiunea este falsa. Oare? Eu cred ca nu este falsa. O dovada vie sunt religiile monoteiste si teologii doctrinari care au forjat de aici, din inseparabilitatea umanului de trup, una dintre ispitele cele mai periculoase, neincetat periclitante. Pentru cineva neindragostit de dragoste, de simturi, de cizelarea lor artistica, ispita de ordin polar consta insa tocmai in subaprecierea corpului si a putintelor lui de insufletire. Conflictul se isca intre religie si arta, adica intre etic si estetic, intre moral si sexual.

Perspectiva transcendenta avantajeaza spiritualizarea umanului. Cred ca in extremis, spiritul e aureolat in singura valoare autentica doar in timpul sexualitatii. Pioasa si austera meditatie religioasa, pe cat ridica in slavi iubirea spirituala, pe atat coboara dragostea carnala in terestra necuratenie... Cred ca toata istoria umanitatii poate fi zugravita intr-o fuga eterna de aceea ce suntem, in nazuinta ca putem fi, sfarsind prin a nu mai fi...

Ma gandesc ca daca o serie de credinte arhaice s-au folosit de sexualitate si au acentuat-o neinhibat, cu detalieri receptate de unele civilizatii ulterioare ca indecente, credintele "moderne" privilegiaza, in schimb, o spiritualizare care in orice caz isi subordoneaza erotismul, dar deseori il mai si cenzureaza radical. Suntem, ca barbati si femei, bombardati zilnic de semne, semnale si simboluri sexuale care actioneaza precum un subterfugiu al incapacitatii de etalare a sexualitatii. "Liberi" in propriile lanturi fabricate de media, trend-uri si ceea ce este cool, practic ne fabricam simulacre ale sexualitatii care se strecoara asa cum pot in nisele vietii de zi cu zi.

Va urma...

Un articol de Razvan Dumitru


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.