Independenta in cadrul unei relatii

Celalalt ca individualitate

Debutul oricarei relatii presupune atractia fata de un altul, atractie ce se bazeaza in principal pe respectul si afinitatea pentru un tip de personalitate, pentru un anumit comportament. Il respect pe celalalt pentru ca el reprezinta o individualitate, il accept si il iubesc pentru calitatile si defectele care il fac unic. Fiind o individualitate, celalalt are scopuri, interese personale, arii in care nu pot interveni, pentru ca as distruge exact ceea ce il face special.

Baza existentei unei doze de independenta in cadrul relatiei este tocmai respectul fata de unicitatea celuilalt, respect ca drept ce are corelata obligatia de a nu interveni in sacrul celuilalt. Dependenta incearca sa suprime acel ceva special care m-a atras la celalalt. O relatie anormala este cea in care in vad in celalalt potential, dar nu si caracterisitici bine definite.

Independenta versus intimitate

Intimitatea si libertatea sunt doua notiuni contrare, dar nu contradictorii. Ele coexista in cadrul unei relatii, dar este nevoie de un anumit echilibru intre ele pentru ca legatura sa nu fie devianta.

Cat de multa intimitate? Trebuie sa impartim totul, trebuie sa nu avem secrete fata de celalalt, trebuie sa ne petrecem cat mai mult timp alaturi de partener(a)?

Cat de multa libertate? Am voie sa insel, am voie sa flirtez, am voie sa petrec la fel de mult timp in compania amicilor ca inainte?

Intr-o relatie nu trebuie sa existe invinsi si castigatori, iar libertatea trebuie sa fie impartita echitabil. Nu intentionez sa ofer raspunsuri (nu cred ca sunt in masura datorita complexitatii naturii noastre). Vreau doar sa ridic intrebari pe care vi le-ati pus sau nu la un moment dat. Ai accepta sa inseli? Ai primi-o inapoi daca ai fi inselat? Este gelozia normala? Posesivitatea este semn de slabiciune sau este o dovada a iubirii?

Citeste si:

Pauza in relatie = despartire?

Relatii sufocante

Indragosteala: frumoasa si scurta etapa... La inceputul unei relatii simti ca doresti sa iti petreci tot timpul in compania celei alese. Exista o doza mai mare de dependenta fata de ea in acele frumoase momente, dar niciunul nu se simte incorsetat, pentru ca exista un echilibru intre dorintele si asteptarile voastre.

O relatie izolata de ceilalalti nu poate continua la nesfarsit, pentru ca suntem prin definitie fiinte sociale (si sociabile), fiinte plurivalente care nu se pot multumi cu traiul intr-un singur plan al existentei. O relatie in care starea de dependenta se acutizeaza (in special in dauna unuia dintre parteneri) a apucat-o pe o traiectorie gresita.

Incredere si comunicare

Posibilitatea existentei independentei (ambilor parteneri) se bazeaza in special pe incredere: incredere in sine, incredere in celalalt, incredere in cuplu. Persoanele ce nu au indeajuns de mult incredere tind sa devina fie dependente (fata de cel/cea care ii pune in valoare), fie posesive. Increderea in celalalt si in trainicia relatiei dau seama de gradul de libertate care este permis in cuplu.

Citeste si:

6 lucruri pe care sa nu i le spui niciodata!

Comunicarea este partenerul nedespartit al increderii. Comunicarea reala in cadrul unei relatii nu vizeaza niciodata relatia in sine. In momentul in care natura unei relatii este pusa sub semnul intrebarii, atunci ceva scartie.

Articolul meu nu are titlu informativ, nu ofera raspunsuri, ci ridica intrebari, intrebari pe care trebuie sa ni le punem sau suntem siliti sa ni le punem la un moment dat.

Un articol de Alexandra

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe