Mai veche decat Romania, istoria viticulturii de pe meleagurile carpato-danubiano- pontice a cunoscut mai multe etape.

Mai veche decat Romania, istoria viticulturii de pe meleagurile carpato-danubiano-pontice a cunoscut mai multe etape. Specia Vitis Silvestris a stat la baza celebrei vite dacice. Cu mai bine de 700 de ani inaintea erei crestine, agathirsii, populatie care traia in tinuturile de sus ale Vaii Muresului, era renumita prin vii intinse.

Geto-dacii erau veritabili producatori de coniac, dupa spusele poetului latin Ovidiu care a relatat modul in care stramosii nostri practicau viticultura si concentrarea vinului prin inghetare, procedura din care rezulta aceasta bautura. Iliada lui Homer spune ca „Razboinicii greci s-au dus in Thracia sa gaseasca vinul”. Viticultura romaneasca se pare ca a fost exportata si altor popoare. Interesant este ca in traditiile mitologice chineze se considera ca vita de vie a fost adusa in China din Dacia preistorica.

Vinurile romanesti au fost la mare cautare in Europa. Dupa spusele lui Dimitrie Cantemir, vinurile produse in Moldova erau trimise in Tarigrad, Varsovia, Viena, iar cele din Muntenia erau pe gustul turcilor si al egiptenilor. In acea perioada, soiurile romanesti de Cotnari, Magura, Piatra si Nebuna erau pe picior de egalitate cu cele de Tokay, Sauternes, Santorin si Bourgogne. Vinul de Cotnari era unul din sortimentele preferate ale lui Napoleon.

Secolul al XIX-lea insa a adus foarte mari pierderi viticulturii autohtone. In numai 12 ani, podgoriile au fost decimate, iar viticultorii au avut foarte mult de lucru pentru refacerea soiurilor. Pana in al doilea deceniu al secolului urmator suprafata viilor s-a ridicat la 72.600 de hectare cu o productie de peste 1.500.000 hectolitri de vin anual. Sfarsitul primului razboi mondial a dus la dublarea suprafetei viilor, dar acest lucru nu a fost neaparat o intamplare fericita. Taranii care au primit loturi de pamant nu au plantat insa vite altoite ci hibrizi, iar vinurile care au rezultat nu erau de cea mai buna calitate.

In scurt timp, pe piata vinurilor s-au resimtit in scurt timp efectele. Bauturile obtinute de noii producatori le concurau pe cele nobile ramase, scazand pretul acestora. Constantin Garoflid, ministru al Agriculturii in perioada interbelica, a adoptat o lege privind ingradirea plantarii de vita de vie hibrida. Pana in 1938 viile cu hibrizi ocupau aproape 170.00 de hectare, iar cele nobile 500.000 de hectare.

In perioada in care Romania s-a aflat sub regim comunist, cateva soiuri de vite de vie au disparut sau cel putin au devenit raritati: Basicata, Baraghina, Mustoase, Galbena, Samoveanca si Gordin.

A treia parte din suprafata viticola a tarii, peste 90.000 de hectare se afla in Moldova. Iata cateva dintre cele mai importante podgorii si soiurile de vinuri produse de ele: Podgoria Cotnari, cu centre viticole la Cotnari; Harlau, Cucuteni si Tg. Frumos produc Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Feteasca Neagra si Feteasca Regala; podgoriile Iasi, Husi si Colinele Tutovei sunt renumite pentru vinurile Aligote, Babeasca Neagra, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Merlot si Resling Italian; zona Panciu este una din cele mai apreciate zone, iar dintre sortimentele produse amintim Chardonnay, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Pinot Gris, Pinot Noir si Riesling Italian.

104.000 hectare sunt dedicate culturii vitei de vie in Muntenia si Oltenia, conditiile de clima fiind mult mai propice cresterii strugurilor aici decat in celelalte regiuni. Cele mai bune vinuri rosii si albe sunt produse aici. Podgoria Dealurile Buzaului este recunoscuta pentru soiurile Cabernet, Merlot si Sauvignon. Zona Dealu Mare cu centrul viticol de la Tohani produce aromata Tamaioasa Romaneasca si soiul Zweigelt, iar Burgund Mare si Negru de Dragasani sunt vinuri produse in podgoriile de la Stefanesti.

Calitatea vinurilor produse in Ardeal nu tine de suprafata intinsa a regiunii viticole. Cu o intindere de pana la 14.000 de hectare aceasta zona daruieste cateva dintre cele mai renumite soiuri de vin: Traminer Roz, Neuburger, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Gris si Feteasca Alba si Neagra.
Cea mai potrivita zona pentru cultura vitei de vie ramane insa Dobrogea. Toate vinurile produse aici poarta blazoane de mare noblete. Podgoria Murfatlar este cea mai cunoscuta din zona. Vinurile rosii sunt cele care detin suprematia intre toate soiurile de pe piata: Cabernet, Chardonnay, Columna, Pinot Gris, Bouschet si Muscat Ottonel.
In esenta, Romania a excelat dintotdeauna la capitolul productiei de vinuri si inca ramane un popor renumit pentru soiurile de vita nobila pe care le cultiva. Cu o paleta foarte larga de sortimente, viticultorii romani se pot mandri pe buna dreptate cu realizarile lor.

Articol de Andrei Dutulescu


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.